Limitări ale suplimentării cu vitamina D.

Atât șansele de a dezvolta scleroză multiplă, cât și nivelul de activitate al bolii au fost legate de nivelul de vitamina D din organism. Astfel, punctul de vedere acceptat în prezent este că, dacă cineva nu primește suficientă vitamina D, are șanse mai mari de a deveni SM sau dacă este deja pacient cu SMRR, lipsa vitaminei D contribuie la nevoia de a face față mai multor recăderi.

Cu toate acestea, potrivit unui studiu retrospectiv de trei ani publicat recent, care a implicat 554 de pacienți, nivelurile de vitamina D și numărul recidivelor sunt legate numai de grupul de vârstă mai tânăr (persoanele cu vârsta sub 38 de ani). Nivelurile de vitamina D la pacienții cu vârsta cuprinsă între douăzeci și treizeci de ani sunt, prin urmare, un bun predictor al incidenței ciuburilor.

O altă concluzie a cercetării este că efectul vitaminei D asupra gradului de dizabilitate măsurat prin scala EDSS nu poate fi detectat după numai 3 ani. Cu toate acestea, acest rezultat s-ar fi putut datora și faptului că pacienții din studiu luau doar un supliment de vitamina D cu doze mici (400-800 UI sau 10-20 µg). Astfel, suplimentarea cu vitamine trebuie să aibă loc fie la o doză mai mare, fie să aibă un efect protector asupra evoluției bolii mai mult de 3 ani.

---